Magazin de IMAGINE


probabil daca nu era colectivizarea si mutarea satelor in orase, nu ajungeam sa scriu acum aici, la laptop o poveste din copilaria mea. Exact precum au scris-o fratii Strugatsky, fratii Gorea sau Fratii Fulop.

This slideshow requires JavaScript.

Imi imaginez copilaria fratilor Fulop exact ca a mea. Nu am trait in aceeasi cultura dar lucrurile FRUMOASE le simtim la fel, nu am simtit fiorul aceleiasi religii dar il simtim pe Dumnezeu ca cel ce este mereu APROAPE. Chiar genele sale fino-hunice sunt aceleasi cu ale mele chiar daca in loc de rosii galbene sau albastre, venele acesteia sunt alb verde rosu.

Ma bucur mereu sa-l revad, desi mi-e uneori frica sa nu ma sune doar pentru ca are o lucrare pentru mine. NU ma doare faptul ca imi plateste munca ci ca isi aminteste de mine doar daca are nevoie de mine. As vrea sa aibe nevoie de mine si fara sa simta asta. Adica sa aibe nevoie de mine fara ceva imediat, material. Sa se gandeasca la mine si sa-mi spuna asta.

Ce fel de om sunt eu Miklos, ce fel de om esti tu MATIUS? Daca de fapt suntem unul si aceiasi, daca de fapt Miklos este Denes si eu sunt un picut din fiecare? Am simtit asta aproape cu fiecare om pe care l-am intalnit, de aceea ma bucur sa-i revad pe fratii FULOP, pe Ileana si pe Victor de la YOKKO, pe Agnes Toma, pe Doina Levinta, pe Adina Buzatu, pe Nicoleta (DANIK) sau pe Corina POP (Only For You) si mai sunt si inca multi altii.

Simt acelasi lucru si cu prietenii din copilarie, sau cu cei pe care abia ii intalnesc. Am simtit asta mereu. Am simtit ca sunt din filmul in care joc si eu si ca totul e conform proiectului. Prioiect conceput si desenat impreuna. Pentru unii prieteni fac doar redactarea unor idei simple si bine-cunoscute. CU altii desenez utopii si ne place sa facem si psihanaliza. Un fel de confesiune economic0-spiritualo-filosofico-creativa.

Alina imi spune ca eu sunt evreu. Si nu glumeste asta. Eu spun ca sunt roman-rus, neamt, ungur, putin tatar, lapon pe la sprancene si spaniol de la trup in jos. Nu nu ca as fi un latino lover, nu! Nu asta am vrut sa spun: ci ca am un foarte dezvoltat simt al ironiei, al prezentului, al datoriei, al intelegerii s.a.m.d precum marii creatori Spanioli: GOYA, DALY, Cervantes si a celor vorbitori de spaniola: BORGES.

As putea fi la fel de bine unul dintre fratii GOREA, cu povestea lor rusa din filmul REINTOARCEREA sau chiar unul dintre fratii STRUGATSKY, dar romanizat Strugatchi. Sau Struguratchi dupa unii mai spirituali. Eu am ajuns sa rescriu PICK_NIK la Marginea Drumului singur, sau cu memoria fratelui meu biologic, Ovidiu. Pe care il ador deasemenea. El m-a salvat de la innec si cu el am invatat cele mai frumoase lucruri din lumea asta, inca de cand am deschis ochii.

Dar de ce Gorea? De ce nu fratii Horomnea?… Pentru ca si ei, sunt o oglinda a mea. Toti oamenii acestia sunt oglinda in care ma reflect. Vreau sa am cearcanele unui cand voi imbatrani, dar nu vreau sa-mi miroase gura inca de tanar, ca a a ltora. Dar de la fiecare invat. Ma compar cu el, incerc sa mi-l imaginez uneori traind viata mea, desi e cam greu, dar de foarte multe ori incer sa ma imaginez traind impreuna cu el ca atunci cand locuiesti intre-un acelasi cartier cu un prieten de-al tau. Te vezi cu el mai des, deci traiesti cu el. Ii dai din gandurile tale si el ala fel. Si practic, traim impreuna….

Advertisements

4 thoughts on “Magazin de IMAGINE

  1. Agata, tu chiar ai citit incalceala asta? Multumesc! Uneori cand vreau sa fiu sincer si fara auto-cenzura, lucrurile ies mai incoherente. Te rog sa incerci sa-mi scrii mai multe nu doar 3 cuvinte si 3 puncte, fie ele si de suspensie.

  2. Intotdeauna te citesc/ascult/privesc cu atentie, cu daruire si cu suflet- dar nu am inteles mai nimic din post-ul acesta, dar am simtit cred ca la fel ca si Agata… dragoste, zbucium, entuziasm, felul tau de a privi viata care pe mine ma reincarca- cu zambet, ochii mari si atenti, cu intrebari ciudate, nefiresti sau banale (ce mai faci?!de ce? cum te simti?), intruziv fara a fi judecator, sugand seva din toti cei din jurul tau fara sa-i lasi fara vlaga, doar cu inca niste intrebari despre ei insisi in plus…

    • M-am lasat impresionat de un Zerkalo (The Mirror) un film in care Tarkovsky pune in aceeasi pelicula amintiri din copilaria lui. Nu foarte coerente, nu intr-o ordine sau inlantuire narativa logica ci ca niste episoade din care mai mult am intuit o nostalgie a copilariei. Copilaria mea a fost una foarte fericita, la fel cum ma simt si acum, la a doua copilarie, cea a copiilor mei. Am vrut in aceasta postare sa scriu despre cat de mult m-am bucurat ca desprinzandu-ma de viata din IASI am reusit in cei aproape 7 ani de munca si vietuire in Bucuresti sa adun in memoria mea noi prieteni. Si-i puneam pe acesti prieteni in paralela cu fratii mei si cu ce cred eu ca inseamna acestia pentru mine. Sedus de asocierea copilarie-frate m-am dus apoi catre cei pe care i-am cunoscut ca frati (Fratii Fulop, Fratiii Gorea, Frati Horomnea etc). Pot sa-ti scriu multe despre ei.
      Dar, da, este un articol fara subiect, fara o linie logica.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s